|
Kazahstan - prezentare
Text preluat de la: http://www.bru.ro/papa/armenia/kazahstan_prezentare.asp
O tara asiatica cu vocatie europeana; un fost teritoriu sovietic cu multe resurse si totusi saraca; o tara musulmana care respecta toate religiile. Acesta este Kazahstanul: un teritoriu de 2.717.300 km2 (cu 500.000 km2 mai intins decat Uniunea Europeana) care se intinde intre bazinul Volgai si lanturile muntoase Tien Shan si Altai, spre China.
Republica Kazahstan a fost infiintata in 1991. Desi si inainte s-a bucurat de o anumita autonomie, independenta deplina a fost obtinuta doar dupa dizolvarea Uniunii Sovietice. Astazi Kazahstanul este membru al Organizatiei Natiunilor Unite si al altor organisme internationale. Datorita situatiei economice, tara face parte din randul tarilor lumii a treia, primind ajutoare din partea Fondului Monetar International, a Bancii Mondiale si a Comunitatii Europene.
Aceasta republica prezidentiala cu parlament format din camera deputatilor si senat are o administratie foarte centralizata. Presedintele este cel care numeste primarii si capii structurilor administrative regionale. De la castigarea independentei, presedintele Nursultan Abishevich Nazarbajev a fost ales de doua ori. Personalitate proeminenta inca din perioada sovietica, din multe puncte de vedere similara lui Gorbaciov, Nazarbajev are dificila sarcina de a transforma sistemul sovietic al societatii si economiei kazace intr-un sistem mai liberal. El este stanjenit insa de situatia instabila si dificila precum si de criticile aduse de opozitie familiei sale.
Cu toate acestea, Nazabajev joaca un rol important in reconstruirea unei anumite unitati intre diferitele tari din Asia Centrala, reluand relatiile constructive cu Rusia lui Putin si stavilind fundamentalismul islamic care vine din Pakistan si Afghanistan si care a inceput sa contamineze si Tajikistanul si Uzbekistanul. Cu un an in urma, Nazabajev declara ca Talibanul si Ossama Bin Laden a ales ca tinta pentru urmatorii ani Kazahstanul. Predicatorii fundamentalisti si teroristii intra usor in tara prin regiunea de sud, unde traficul la granita nu este controlat; intre timp, materialele de propaganda islamica invadeaza librariile din intreaga tara. Surse neoficiale afirma ca in ultimii ani, cu ajutorul Turciei, Egiptului si Arabiei Saudite, in Kazahstan au fost construite peste o mie de moschei.
Tenacitatea lui Nazarbajev a contribuit la accelerarea vizitei Papei in Kazahstan. Presedintele l-a vizitat pe Papa Ioan Paul al II-lea de doua ori la Vatican, repetand invitatia de a-i vizita tara. Observatorii considera ca vizita papala va ajuta tara sa intre in atentia comunitatii internationale, a occidentului in special, si va contrabalansa influenta turca si saudita. Pentru a evita caderea in plasa islamismului, presedintele a cerut ajutorul Comunitatii Europene. In 1996, el a infiintat Universitatea Eurasia, prin intermediul careia tinerii kazaci pot studia in Germania, Franta, Rusia si SUA. Echipa nationala de fotbal Kazahstanului a reusit sa intre in Cupa UEFA.
Vocatia acestei tari, aflate pe fostul drum al matasii, este sa fie un tinut de trecere, un punct de intalnire intre cultura europeana si cea asiatica. Pe plan intern o problema este mentinerea delicatei balante intre sutele de grupuri etnice, in particular intre kazaci (aproximativ 50% din populatie) si altele. In general, celelalte grupuri precum germanii, polonezii, rusii s.a. se simt mai mult ca apartinand unei minoritati etnice decat unei noi realitati sociale a tarii.
O balanta etnica dificila
Problema balantei etnice a aparut dupa 1991, prima manifestare fiind exodul din Kazahstan. Datorita noii libertati de miscare, precum si saraciei dominante, primii care au parasit tara au fost evreii, o comunitate vie din punct de vedere cultural. Apoi a venit randul germanilor, deportati in Kazahstan de catre Stalin. Majoritatea venisera nu din Germania ci din republicile germane autonome din regiunea Volgai si Crimeei. Rusii, de asemenea, pierzand controlul la ceea ce pentru ei era un fel de colonie, au inceput sa emigreze. Acum a venit randul polonezilor deportati din Ucraina sa se pregateasca sa plece. Acest val de emigrari a fost compensat doar in parte de sosirea unor grupuri kazace din Mongolia, aflate acolo din timpul revolutiei sovietice. Conform unui recensamant din 1999 populatia Kahazstanului in acel an era de 14.953.126, fata de 16.199.154 cu zece ani inainte.
1998 1999
Kazaci
40.1% 53.4%
Rusi
37.4% 30.0%
Ucrainieni
5.4% 3.7%
Germani
5.8% 2.4%
Uzbeci
2.0% 2.5%
Tatari
1.4% 1.7%
Coreeni
0.6% 0.7%
Polonezi
0.4% 0.3%
In ultimii zece ani, multi locuitori de origine germana, ucrainiana si poloneza au parasit Kazahstanul pentru a se intoarce in tarile stramosilor lor. Aceasta este principala cauza a cresterii procentului de kazaci (si uzbeci, tatari si coreeni). In afara celor 8 milioane de kazaci din tara, mai exista 5 milioane in diaspora, in special in Mongolia si in regiunea rusa Astrakan.
Valul de emigrari din Kazahstan se datoreaza si conditiilor climaterice dure din cea mai mare parte a tarii. Cu exceptia sudului, in regiunile muntilor Altai si Tien Shan unde climatul este aproape alpin, restul teritoriului este dominat de extreme "continentale" de 40 de grade Celsius in scurtul sezon de vara si minus 40 de grade Celsius in lungul sezon de iarna.
In stepele din nord sunt cultivate culturi rezistente la temperaturile extreme de iarna. In restul tarii stepele sunt aride, fara copaci, si servesc in cel mai bun caz ca pasuni. Kazahstanul sta bine insa la capitolul resurse, in special petrol, avand un mare depozit langa Marea Caspica. Aceste resurse sunt exploatate in principal de companii straine, americane, japoneze, chineze, belgiene si italiene.
Mostenirea sovietica
La stabilitatea, industria si agricultura Kazahstanului, o tara de nomazi aflata de-a lungul drumului matasii, a contribuit, de bine de rau, Uniunea Sovietica. Pe teritoriul Kazahstanului se afla faimosul centru spatial Baikonur, administrat impreuna cu Federatia Rusa, si fosta baza militara de la Semipalatinsk, unde cele peste 400 de teste nucleare efectuate in aer liber au cauzat daune grave mediului inconjurator.
In perioada regimului sovietic, Kazahstanul a fost unul dintre locurile "preferate" pentru deportari colective sau individuale. Deja in 1936, cand a inceput planul de colectivizare, grupuri intregi de oameni, majoritatea din Ucraina, au fost deportate in Kazahstan, in special in zona Karaganda.
Cea mai mare deportare a fost cea a germanilor de pe Volga, in anii 1930 si in timpul celui de al doilea razboi mondial. In urma deportarilor, Kazahstanul a devenit un pamant al martiriului pentru multi credinciosi (laici, Episcopi, preoti) si pentru multi membri ai culturii ruse (scriitorul Alexandr Soljenitn a fost inchis in lagarul Jhezgasghan, care l-a inspirat sa scrie cartea "O zi din viata lui Ivan Denisovic").
In timpul celui de al doilea razboi mondial, Kazahstanul a fost un pamant al deportarilor si pentru numerosi prizonieri de razboi de diferite nationalitati. Nu departe de Karaganda, la Spassk, unde a fost un mare lagar de concentrare, se afla mormintele a mii de prizonieri de razboi, germani, japonezi, italieni, francezi, ucrainieni, finlandezi etc., dintre care majoritatea au murit de foame, frig si boli.
Pe langa deportati, Kazahstanul a fost si un pamant al pionierilor, trimisi in epoci succesive sa exploateze resursele sale. In perioada sovietica, Astana, capitala de astazi, era cunoscuta ca Tzelinograd, sau "orasul graului": a fost un centru experimental pentru o campanie colectivista de producere a graului.
Situatia economica si sociala
Trecerea de la sistemul comunist la unul mai liberal a afectat puternic industria tarii - majoritatea industriilor din era sovietica fiind acum inchise din cauza falimentului - dar si agricultura, productia fiind oprita din cauza lipsei de mijloace agricole si de ingrasaminte. Astazi inca, 43% din populatie traieste la limita saraciei (conform statisticilor oficiale din 1999).
Sistemul de sanatate nu poate asigura nici macar nivelul minim de asistenta. Datorita conditiilor de viata au aparut tot mai multe boli, printre care si turberculoza care este destul de raspandita in tara. Conflictele etnice si salariile ridicol de mici (40$ pe luna) au facut ca multi medici sa paraseasca tara: toate acestea au condus la o si mai mare deteriorare a conditiilor de sanatate. Dramatica decadere a conditiilor economice, precum si teama de conflicte inter-etnice, i-au facut pe multi sa emigreze. In ultimii 5 ani populatia tarii a scazut cu 1,3 milioane, iar rata de crestere a populatiei a scazut de la 5,6 la 4,4 pe mie.
Religia
In prezent, din cei 15 milioane de locuitori ai Kazahstanului, 8 milioane sunt musulmani suniti si putin peste 6 milioane sunt crestini ortodocsi. Sunt de asemenea 360.000 de catolici de rit latin, precum si o mica comunitate greco-catolica.
Dupa ateismul din perioada sovietica cu negarea tuturor religiilor, de la castigarea independentei acum aproape 10 ani, peste 600 de diferite Biserici si secte au fost inregistrate oficial, inclusiv multe grupuri protestante fundamentaliste. Guvernul se teme de aceste grupuri precum si de musulmanii fundamentalisti. Aceasta a dus la un oarecare control al libertatii religioase: sunt permise intalnirile de orice tip; evenimentele in aer liber, precum procesiunile, sunt insa strict interzise. Este interzis de asemenea orice fel de "prozelitism" sau de activitate misionara.
In Kazahstan, relatiile dintre Biserica Catolica si Biserica ortodoxa sau alte grupuri religioase sunt in general bune. Exista chiar diferite cazuri de colaborare vizibila. Prezenta Bisericii Ortodoxe, istoric mult mai tarziu decat cea a Bisericii Romei, este legata de sosirea Rusiei in Asia Centrala. Cand in 1600 tarii au construit forturi de-a lungul raurilor, alaturi de constructori au venit si clerici ortodocsi care au inceput un timid proces de evanghelizare a kazacilor, in special in zona Semipalatinsk. Din pacate, dupa cum arata istoria kazaca, pentru multi a deveni crestin inseamna a deveni rus, adica a-ti trada propriul popor. Pe de alta parte, nu se poate nega rolul pe care Biserica Ortodoxa l-a jucat in plan cultural, dupa cum o demonstreaza formarea mai multor personalitati ale culturii kazace, incepand cu marele Abai Kunambai.
Islamismul
Islamismul a ajuns mai intai in Asia Centrala prin intermediul comerciantilor persi si apoi prin armatele arabe. Scurta perioada persana, cand islamismul a prins radacini doar in regiunea Tagika, a fost urmata de violenta colonizare araba de la inceputul secolului al VIII-lea. In timp ce bazinul mediteranean a trecut de la dinastia Omeiazilor la dinastia Abbasid, Asia Centrala a trecut printr-o perioada de islamism de tip ortodox, care a lansat campanii dure impotriva "paganilor" nomazi si a crestinilor din regiune.
In secolele al XI-lea si al XII-lea, cand teritoriul a fost ocupat de turci, Ahmad Hodgi Yassawi, cel mai mare invatator Sufi al Kazahstanului a inceput o extraordinara munca de mediere intre islamism si poporul stepelor. In timp ce arabii ii persecutau pe invatatorii Sufi, turcii le erau devotati. Inainte de Yassawi, arabii, sustinuti de cultura persana, au fondat in Asia Centrala o civilizatie mareata. Raman memorabile afirmarile din domeniile stiintei (Al-Biruni), filosofiei (with Avicenna), arhitecturii, literaturii (Firdausi; Abu Bekr); dar aceasta cultura nu a fost absorbita de nomazii locului. Yassawi, a tradus Coranul pentru kazaci; el a permis continuarea unor traditii kazace, a cultulor stramosilor si a naturii; el a evitat impunerea legii Sharia care contrazicea conceptia kazaca despre proprietate si drepturile familiei. Astfel Yassawi a elaborat ceea ce poate fi numit "dumul kazac spre islamism".
Sosirea in secolul al XIII-lea a mongolilor in frunte cu Gingis Han si Kublai Khan i-a marcat pe kazaci si kirghizi si genetic, atenunand cultura araba. Nomazii mongoli, majoritatea adepti ai samanismului, erau deschisi fata de diferitele religii. Hanurile in care a fost divizat imperiul au dus la diferentele care astazi se manifesta in existenta separata a turcilor, uzbecilor, kazacilor si kirghizilor (tajicii apartin ariei culturale afgano-persana).
La mult timp dupa moartea lui Yassawi, cuceritorul mongol Tamerlane sau Timur (1370-1405) a inceput construirea unui splendid mausoleum inchinat invatatorului Sufi dinTurkestan. Locul a devenit unul de pelerinaj, si un simbol al culturii kazace. Multi exponenti ai acestei culturi sunt ingropati la Turkestan. Se spune ca pentru musulmani, pelerinajul la Turkestan este al doilea ca importanta dupa cel la Mecca.
Islamismul kazac a fost subiectul unei violente persecutii in secolele al XVII-lea si al XVIII-lea din partea budistilor kalmuk, pana la sosirea armatelor ruse, la mijlocul secolului al XVIII-lea. Cu Revolutia din 1917, musulmanii din Asia Centrala au urmarit sa obtina independenta, dar au fost suprimati. Confraternitatile Sufi au fost considerate rebele.
Represiunea sovietica a slabit intr-o anumita masura islamismul kazac, reducandu-l adesea la o simpla expresie folclorica. Totusi, islamismul kazac a aratat intotdeauna toleranta fata de ne-musulmani. De fapt, pentru kazaci, termenul de "pagan", folosit in general de musulmani pentru a-i denumi pe ne-musulmani, este atribuit mai mult musulmanilor rai. Oamenii de alte religii sunt priviti cu respect, si se folosesc propriile lor nume: crestini, evrei, budisti etc.
Valul general de renastere din lumea fundamentalismului islamic pune sub semnul intrebarii validitatea "islamismului kazac", generand dezbateri aprinse intre kazaci. In acelasi timp, Kazahstanul este martor, adesea lipsit de putere, al unei invazii a predicatorilor islamici fundamentalisti veniti din Afghanistan, Pakistan, Arabia Saudita si Iran.
Grupare tematica, termeni pe domenii: afaceri, business
|
|
